întrebări frecvente.

DA! Un slogan poate fi înregistrat ca marcă verbală, atât la nivel național (OSIM), cât și la nivel european (EUIPO) sau internațional (WIPO)

Da! Este vorba despre SME Fund „Ideas Powered for Business” (2024). Succint, IMM-ul interesat depune o cerere de subvenție (online – https://euipo.europa.eu/sme-fund/user/login). După obținerea voucherului (de max. 1000 Euro pentru mărci, de max. 1350 Euro pentru servicii de IP scan și de max. 3500 Euro pentru brevete) și cu o valabilitate de 2 luni (de la data deciziei de finanțare), IMM-ul (nu ONG, nu instituție publică, nu universitate) depune cererile de înregistrare, plătește taxele aferente și solicită apoi restituirea a 75%-90% din ce a plătit.

De exemplu, pentru o marcă individuală, figurativă, color, cu 2 clase de servicii sau produse, taxa pentru înregistrarea acesteia la OSIM este de 2139 lei (include taxele de depunere, publicare, examinare și eliberare certificat), sumă valabilă pentru anul 2024. Taxele se pot calcula și cu ajutorul calculatorului online, dezvoltat de OSIM – https://www.osim.ro/images/Marci/OSIM-RO-calculator-taxe-2024-MarciBB.html

Costurile includ fee-ul Oficiului European (EUIPO) și onorariul consilierului în proprietate industrială. Fee-ul pentru înregistrarea unei mărci europene pornește de la 850 Euro (cerere depusă online, care acoperă o singură clasă de produse/servicii, indiferent de culoarea mărcii). A doua clasă este 50 Euro, la care se mai poate adăuga 150 Euro pentru fiecare clasă suplimentară, începând cu a treia.

  • Condițiile de protecție: modelele de utilitate necesită noutate, aplicabilitate industrială și un nivel minim de inovativitate; brevetele de invenție necesită noutate, aplicabilitate industrială și inventivitate (mai ridicată decât la modele de utilitate).

  • Domeniul de aplicare: modelele de utilitate protejează produse fizice (dispozitive, echipamente); brevetele de invenție protejează atât produse, cât și procese și metode.

  • Durata protecției: modelele de utilitate 6 ani, prelungibil până la 10 ani; brevetele de invenție 20 de ani.

  • Procedura de înregistrare: modelele de utilitate nu necesită examinare tehnică detaliată, doar un raport de documentare; brevetele de invenție necesită o examinare tehnică amănunțită.

  • Costuri: pentru modelele de utilitate costurile sunt mai reduse, atât pentru înregistrare cât și pentru menținere; pentru brevetele de invenție, costurile sunt mai ridicate, datorită procedurilor complexe și duratei mai lungi de protecție.

O marcă comercială este un simbol, nume, logo, slogan sau chiar forma produsului sau a ambalajului care identifică și diferențiază produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Mărcile comerciale protejează identitatea de brand. În contrast, un brevet este un drept exclusiv acordat pentru o invenție, care poate fi un produs sau un procedeu nou și inventiv, susceptibil de aplicare industrială. Brevetele oferă protecție împotriva utilizării, fabricării, vânzării sau importării invenției de către alții fără permisiune.

Un brevet protejează o invenție nouă, inovatoare și utilă, care poate fi un produs, un proces, o mașină sau o compoziție de materii. Pentru a obține un brevet, trebuie depusă o cerere la oficiul național de brevete (de exemplu, OSIM în România) care să includă o descriere detaliată a invenției, revendicările de brevet și, de obicei, desene tehnice. Invenția trebuie să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Soluţiile tehnice care au un aport inventiv redus (deci aduc doar o îmbunătăţire unui produs sau unei tehnologii), pot fi protejate prin înregistrarea ca model de utilitate.

Pentru a verifica dacă o marcă este deja înregistrată, se poate efectua o căutare în bazele de date publice. În România, poate fi accesat registrul online al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). La nivel internațional, poate fi consultată baza de date TMview pentru mărci europene sau baza de date WIPO Global Brand Database pentru mărci internaționale.

O licență de proprietate intelectuală este un acord legal prin care titularul unui drept de proprietate intelectuală permite unei alte persoane sau entități să utilizeze acele drepturi, în anumite condiții. Licențele pot fi exclusive sau neexclusive și pot include termeni specifici cu privire la durata, teritoriul și scopul utilizării. Titularul menține în general drepturile de proprietate, iar licențiatul obține dreptul de a utiliza proprietatea intelectuală conform termenilor conveniți.

Pentru a obține protecția drepturilor de autor, o operă trebuie să fie originală și să fie fixată într-o formă tangibilă de exprimare. Originalitatea înseamnă că opera trebuie să fie creată în mod independent de către autor și să posede un minim de creativitate. Forma tangibilă înseamnă că opera trebuie să fie reprezentată fizic, cum ar fi un manuscris, o înregistrare audio sau video, o pictură etc. Drepturile de autor protejează expresia ideilor, nu ideile în sine.

Un secret comercial este orice informație care are valoare comercială și este păstrată confidențială pentru a oferi un avantaj competitiv. Exemple de secrete comerciale includ formule, practici de afaceri, procese, design-uri și metode. Exemple concrete de secrete comerciale: rețeta Coca-cola, formula KFC pentru pui prăjit, algoritmul de recomandare Netflix, rețeta pentru aluatul de pizza de la Pizza Hut. Spre deosebire de brevete, care necesită dezvăluirea publică a invenției în schimbul unei protecții legale, secretele comerciale rămân protejate atât timp cât informația este păstrată confidențială și nu devine publică. Brevetele oferă protecție legală limitată în timp (de obicei 20 de ani).

Nu, drepturile de autor nu protejează ideile sau conceptele în sine. Ele protejează doar expresia originală a acestor idei atunci când sunt fixate într-o formă tangibilă, cum ar fi un text scris, o piesă muzicală, o operă de artă vizuală etc. Pentru a proteja o idee sau un concept, poate fi necesar să folosești alte forme de protecție a proprietății intelectuale, cum ar fi brevetele de invenții.

Un desen industrial protejează aspectul estetic al unui obiect, inclusiv forma, configurația, modelul sau ornamentația care conferă un caracter unic produsului. Pentru a obține protecția unui desen industrial, trebuie depusă o cerere de înregistrare la oficiul național sau la cel european. Design-ul trebuie să fie nou și original. Protecția prin design industrial oferă titularului dreptul exclusiv de a preveni utilizarea neautorizată de către terți pentru o perioadă determinată de timp (de obicei, 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire până la 25 de ani).

Deși înregistrarea numelui firmei la Registrul Comerțului este obligatorie pentru funcționarea legală, pentru a te asigura că numele firmei tale este protejat împotriva utilizării neautorizate de către alte persoane sau entități, ar fi util să înregistrezi numele ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Dacă nu reînnoiești o marcă sau un brevet, protecția legală oferită de acestea va expira. Pentru mărci, perioada de protecție este de obicei de 10 ani și poate fi reînnoită pe termen nelimitat, atâta timp cât sunt plătite taxele de reînnoire. Dacă nu reînnoiești o marcă, aceasta poate fi radiată din registrul mărcilor și poate fi înregistrată de altcineva. Pentru brevete, perioada de protecție este în general de 20 de ani de la data depunerii cererii, fără posibilitate de prelungire în majoritatea statelor. Odată expirat brevetul, invenția devine parte din domeniul public, iar oricine o poate utiliza fără a încălca drepturi de proprietate intelectuală.

Pentru a contesta înregistrarea unei mărci de către altcineva, trebuie să urmezi procedura de opoziție. Aceasta implică depunerea unei notificări de opoziție, în care explici motivele pentru care crezi că marca nu ar trebui înregistrată. Motivele pot include similaritatea cu o marcă existentă, utilizarea frauduloasă sau înșelătoare sau lipsa distinctivității. După depunerea notificării de opoziție, oficiul de proprietate industrială, va evalua argumentele tale și ale aplicantului și va decide dacă marca poate fi înregistrată sau nu. Procesul poate include susținerea de argumente în fața comisiei de opoziții și prezentarea de dovezi suplimentare.

O marcă înregistrată la nivel european poate fi contestată pe motiv de neutilizare prin inițierea unei proceduri de revocare la EUIPO. Contestatorul trebuie să demonstreze că marca nu a fost folosită în Uniunea Europeană pentru o perioadă continuă de cinci ani, în legătură cu produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată. Probele pot include declarații pe propria răspundere, facturi, dovezi privind publicitatea sau alte documente care să susțină lipsa de utilizare.

Un audit al proprietății intelectuale este important pentru a identifica și evalua toate activele de proprietate intelectuală ale unei companii, asigurând că acestea sunt corect înregistrate și protejate. De asemenea, ajută la gestionarea riscurilor, la valorificarea oportunităților comerciale și la evitarea potențialelor conflicte legale.

Dacă o marcă înregistrată nu este utilizată timp de 5 ani, aceasta poate fi vulnerabilă la anulare sau radiere la cererea unei terțe părți care poate argumenta neutilizarea. Utilizarea trebuie să fie reală și în legătură cu produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată.

Nu, nu este necesar ca brandul sa aibă aceeași denumire cu firma (entitatea juridică), dar este important ca brandul să fie protejat (înregistrat), deoarece altfel poate fi folosit sau înregistrat de orice competitor. De exemplu, eu sunt cunoscut drept Ariel, dar firma mea este Unilever, pot opera cu brandul Ariel, dar e important ca marca Ariel să fie înregistrată pentru a nu exista conflicte.

din lumea digitală.

Drepturile de utilizare și modificare a codului generat de ChatGPT sunt permise conform termenilor de utilizare ai OpenAI. Totuși, este important ca programatorii și companiile să fie conștiente de aceste condiții și să își dezvolte politici interne clare privind utilizarea codului generat de AI. Dacă programatorii folosesc codul generat de ChatGPT ca sursă de inspirație și îl modifică sau îl adaptează semnificativ, codul rezultat poate fi considerat o creație originală a programatorilor. Cu toate acestea, dacă acel cod generat este utilizat fără modificări substanțiale, este important să se țină cont de termenii de utilizare ai OpenAI, mai exact cu privire la utilizarea codului generat în cadrul proiectelor.

Software-ul poate fi protejat prin drepturi de autor și, în anumite cazuri, prin brevete. Drepturile de autor protejează codul sursă și codul obiect al software-ului, oferind protecție împotriva copierii, distribuției și modificării neautorizate. Pentru a beneficia de protecția drepturilor de autor, software-ul trebuie să fie original și fixat într-o formă tangibilă. Brevetele, pe de altă parte, pot proteja aspectele funcționale și tehnice ale software-ului, cum ar fi metodele și procesele inovatoare implementate de software. Obținerea unui brevet pentru software poate fi mai dificilă, deoarece trebuie să demonstrezi că invenția este nouă, non-evidentă și utilă.

Pașii recomandați de noi ar fi următorii: 

1) Încearcă să contactezi direct persoana sau administratorul paginii unde au fost postate pozele tale. Cere-le să șteargă imediat fotografiile respective și explică-le că utilizarea lor fără permisiunea ta constituie o încălcare a drepturilor de autor; 

2) Asigură-te că ai colectat toate dovezile necesare pentru a susține revendicările tale, inclusiv capturi de ecran ale fotografiilor publicate fără permisiune și orice comunicare pe care ai avut-o cu persoana care a postat fotografiile; 

3) Raportează încălcarea pe Instagram (Intellectual Property Violation); 

4) Apelează la serviciile unui avocat sau consultant specializat pe IP (care poate formula o notificare sau chiar o acțiune în instanță privind încălcarea drepturilor de autor).

  • Pirateria se referă la copierea și distribuirea neautorizată a produselor protejate de drepturi de autor, cum ar fi software, muzică, filme și cărți. Contrafacerea implică producerea și vânzarea de produse care poartă mărci comerciale neautorizate, fiind identice sau similare cu produsele originale protejate prin mărci.
  • Pentru a te proteja împotriva pirateriei și contrafacerii, poți lua următoarele măsuri: 1) înregistrarea proprietății intelectuale; 2) supravegherea pieței pentru a detecta produsele contrafăcute sau piratate; 3) inițierea de acțiuni legale pentru a opri producția și distribuția produselor contrafăcute sau piratate.
  • Proprietatea intelectuală este esențială în industria jocurilor video, protejând elemente precum codul sursă, grafica, muzica, povestea și personajele. Dezvoltatorii pot folosi drepturi de autor pentru a proteja aceste componente creative, brevete pentru inovațiile tehnice și mărcile pentru titlurile și logo-urile jocurilor. De asemenea, pot înregistra designuri pentru a proteja aspectele vizuale unice ale jocurilor. Contractele de licență și acordurile de confidențialitate sunt instrumente suplimentare pentru a asigura protecția drepturilor.

Demonstrarea încălcării drepturilor de autor asupra unui software implică prezentarea de dovezi potrivit cărora codul-sursă sau elemente semnificative ale programului au fost copiate fără permisiune. Aceasta poate include comparația codului, martori experți care să ateste similaritățile tehnice, și documentația care arată că autorul original a creat software-ul anterior presupusei încălcări.

Da, poți obține un brevet pentru software de calculator, dar acesta trebuie să fie nou, inventiv și să ofere o soluție tehnică pentru o problemă tehnică, iar criteriile exacte variază în funcție de legislația aplicabilă.

educațional.

  • Apple Inc. este una dintre cele mai recunoscute și valoroase mărci din lume. Compania este cunoscută pentru produsele sale inovatoare, precum iPhone, iPad, MacBook și Apple Watch. Apple a câștigat o reputație solidă datorită designului elegant, performanței ridicate și ecosistemului său integrat de hardware și software.
  • În 2011, Apple a dat în judecată Samsung, acuzând compania sud-coreeană de încălcarea brevetelor sale de design și tehnologie pentru smartphone-uri și tablete. Apple a susținut că dispozitivele Samsung Galaxy au copiat aspectul și funcționalitatea iPhone-ului și iPad-ului. După mai multe procese și apeluri în diverse instanțe, în 2018, cele două companii au ajuns la o înțelegere confidențială, dar Samsung a fost obligată anterior să plătească daune semnificative către Apple.
  • Coca-Cola este o marcă extrem de renumită la nivel global. Produsă de The Coca-Cola Company, băutura răcoritoare a devenit un simbol al culturii pop și al consumului modern. Coca-Cola este cunoscută pentru branding-ul său puternic, campaniile publicitare inovatoare și prezența sa în toată lumea.
  • În anii 1920, Coca-Cola a dat în judecată Koke Company pentru utilizarea numelui „Koke,” argumentând că acesta era prea similar cu „Coke,” care este un termen colocvial pentru Coca-Cola și o marcă înregistrată a companiei. Coca-Cola a susținut că utilizarea numelui „Koke” putea induce în eroare consumatorii și putea afecta reputația brandului său. În 1920, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în favoarea Coca-Cola, recunoscând importanța protejării mărcii și împiedicând Koke Company să utilizeze un nume atât de similar.

oportunități.

  • Societatea solicitantă trebuie să fie o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie (IMM) cu sediul într-un stat membru al UE.
  • Trebuie să fi citit cererea de propuneri înainte de a completa formularul de cerere.
  • În cazul în care cererea pentru Fondul pentru IMM-uri este depusă de un reprezentant extern care acționează în numele societății solicitante, trebuie să se prezinte o „declarație pe propria răspundere”(model), semnată în mod corespunzător de ambele părți, atunci când se completează formularul de cerere pentru Fondul pentru IMM-uri. Acest document trebuie semnat de un membru autorizat al IMM-ului (proprietarul, directorul general, directorul etc.), care conferă reprezentantului extern dreptul de a acționa în numele întreprinderii care depune cererea la Fond.
  • Trebuie să dispuneți de datele bancare ale societății, împreună cu un extras de cont emis de bancă în care să apară următoarele detalii: numele și sigla băncii pentru a identifica sursa documentului, numele societății ca titular al contului, numărul IBAN complet cu codul țării și codul BIC/SWIFT.
  • Trebuie să aveți certificatul de TVA/TIN al societății, eliberat de autoritatea națională competentă. Codul de identificare fiscală și denumirea întreprinderii înscrise în formularul de cerere pentru Fondul pentru IMM-uri trebuie să fie aceleași cu cele din certificat.
  • Nu puteți solicita o subvenție din Fondul pentru IMM-uri dacă ați primit deja finanțare UE pentru aceeași activitate sau pentru o parte a acesteia.

TEXT PRELUAT INTEGRAL DE PE SITE-UL EUIPO – https://www.euipo.europa.eu/ro/help-centre/websites/faq-sme-fund

 
ro_RORO